Poziționare

Organizațiile fondatoare ale CQN au organizat între 10-12 noiembrie 2017 prima conferință profesională de lansare a rețelei. În documentul final al conferinței participanții au sintetizat principalele direcții și priorități în domeniul îmbunătățirii și armonizării calității îngrijirii și a calității vieții.: 

Rolul comportamentului autoresponsabil în îngrijrea de calitate

Calitatea îngrijirii depinde în mod decisiv de măsura în care participanții la procesul de îngrijire: profesioniștii implicați, persoanele îngrijite precum și instituțiile de îngrijire, își asumă în mod activ responsabilitățile proprii în toate aspectele procesului de îngrijire.

• Condițiile realizării comportamentului autoresponsabil în îngrijire
  • Promovarea și medierea experienței modelului cibernetic al funcționării umane.
  • Clarificarea terminologică a noțiunii responsabilității individuale pentru fiecare actor al procesului de îngrijire (persoana îngrijită, persoana cer îngrijește, persoana de conducere pe plan instituțional. În loc de:"Eu sunt de vină" mai degrabă: "Depinde (și) de mine".
  • Comportamentul autoresponsabil trebuie să devină o prioritate permanentă explicită a procesului de îngrijire.
  • Competențele profesionale trebuie să se îmbine (inclusiv) în contextul îngrijirii cu practica comportamentului și ținutei umane calitative: prin adaptarea și dezvoltarea conștientă, autoresponsabilă și reflectată a reglajului comportamental individual.
  • Procesul de îngrijire trebuie privit ca fiind o interacțiune între părți mature de rang echivalent și responsabilități împărtășite.
  • Este necesară inculturarea și dezvoltarea fundamentală a culturii feedbackului în practica profesională.
  • Activitatea de îngrijire trebuie să fie privită și abordată a activitate profesională de sine stătătoare.
  • Competențele profesionale și umane necesare autoconducerii și asumării responsabilității individuale trebuie să fie permanent dezvoltate și extinse.
  • Identificarea și abordarea diferențiată a componentelor calității ce pot fi definite, standardizate, măsurate („CE?”) față componentele calității comportamentale, care nu pot fi definite, standardizate, măsurate („Cum”).
  • Reflexia și dezvoltarea continuă a competențelor individuale. Asigurarea sprijinului profesional și generarea cadrului instituțional necesar în acest sens.

Semnificația complementării aspectelor patogenetice cu aspecte ontogenetice în îngrijirea de calitate.

Omul, ca și sistem viu, este definit de procesele proprii continue de autoreglaj și învățare comportamentală în sistem închis. Din acest motiv toate eforturile menite să servească binele omului (calitatea vieții), pe lângă intervențiile pentru prevenirea și vindecarea modificărilor patologice trebuie să aibă în vedere și să faciliteze posibilitățile și procesele individuale de dezvoltare în situația dată și la momentul dat.

Cele două abordări complementare lărgesc spectrul și posibilitățile acționării și intervenției eficiente.

• Premizele complementării abordării patogenetice cu abordarea ontogenetică (Știința dezvoltării individuale) în îngrijire.
  • Inculturarea paradigmei de dezvoltare în formarea teoretică și practică a profesioniștilor din îngrijire.
  • Asigurarea posibilității de explorare, cercetare, studiu și cunoaștere a competențelor fundamentale umane în cadrul formării profesionale.
  • Întărirea Pacienților/Clienților, a profesioniștilor din îngrijire și a persoanelor de conducere din instituțiile de îngrijire în asumarea responsabilităților individuale proprii, prin experiența competențelor (fundamentale) proprii și a posibilităților de dezvoltare a acestora.
  • Promovarea abordării calității din perspectiva competenței și dezvoltării: În loc de o deservire și asistență cuprinzătoare, promovarea și dezvoltarea competențelor individuale în direcția unei vieți cât mai independente.
  • analiza și Reevaluarea continuă a intervențiilor de îngrijire din perspectiva competențelor: Dacă acestea produc mai multă independență sau dependență?
  • Abordare holistică: Este necesară convergența principială și comportamentală a profesioniștilor de îngrijire, a personelor de conducere din instituțiile de îngrijire și a persoanelor îngrijite.

Semnificația enunțării "produsului finit" vizat al îngrijirii, pentru îngrijirea de calitate

Întregul comportament uman este purtat și determinat de scopul propus. Enunțarea și specificarea diferențiată a "produsului finit" vizat de procesul de îngrijire este fundamentală pentru comportamentul de îngrijirii și comportamentul persoanei care îngrijește.

• Dezideratul primordial și cel mai important al îngrijirii este: De a servi binele și calitatea vieții omului. În acest context următoarele obiective joacă un rol semnificativ:
  • Persoana care îngrijește trebuie să se facă cât mai curând redundant.
  • Se îmbunătățește percepția subiectivă a calității vieții persoanei îngrijite, prin lărgirea competențelor proprii în cadrul activităților vieții zilnice și creșterea gradului de independență.
  • Obiectivul principal al îngrijirii este: să genereze un mediu optim pentru dezvoltarea individuală a persoanei îngrijite și să adapteze permanent acest mediu la evoluția situației concrete de viață.
  • Pe parcursul interacțiunii de îngrijire persoana care îngrijește trebuie să fie capabilă de a-și adapta în mod permanent și activ-constructiv comportamentul propriu de îngrijire.
  • Profesioniștii din îngrijire, persoanele îngrijite și persoanele de conducere din instituțiile de îngrijire își asumă un rol responsabil și activ-constructiv în procesul de îngrijire.
  • Procesul de îngrijire nu poate avea în nici un caz ca rezultat alterarea sănătății și calității vieții persoanei care îngrijește.
  • Documentația procesului de îngrijire nu poate fi niciodată realizată în detrimentul procesului proprieu zis de îngrijire, de la om la om: Îngrijirea persoanei în loc de îngrijirea documentelor.
  • Calitatea nu poate jertfită pe contul cantității

CQN oferă un cadru concret de colaborare în vederea promovării îngrijirii și calității vieții.

În vederea realizării priorităților formulate, participanții CQC au identificat următoarele domenii de intervenție pentru rețeaua

• Pași concreți ai schimbării
  • Conturarea, stabilizarea și extinderea cadrului colaborării în CQN
  • Organizrea CQC
  • Prezentarea unor modele inovative
  • Identificarea și facilitarea învățării mutuale și a diferitelor forme ale schimbului de experiență
  • Muncă pe conținut: Studii, statistici, evaluări, tanulmányok, statisztikák, felmérések, întâmplări, studii de caz
  • Generarea de foruri pentru dezbateri profesionale
  • Redactarea unei reviste de specialitate
  • Prezentarea unor modele organizaționale funcționale, asistență în updatarea culturilor organizaționale
  • Asigurarea unei large publicități
  • Facilitarea accesului la formări și perfecționări profesionale
  • ModelareA de conținut a sistemul de formare și perfecționare profesională
  • Gruparea ofertelor în jurul omului și nu a omului în jurul ofertelor
  • Crowd funding, cereri de finanțare